Publicat pe

Atunci când spunem că un aliment este sănătos sau nesănătos ne putem referi la mai multe aspecte legate de alimentul respectiv.

De cele mai multe ori spunem că un aliment nesănătos conține multe chimicale. O afirmație folosită în special de persoanele în vârstă care defapt nu înseamnă absolut nimic. Ca idee, cea mai răspândită chimicală este monoxidul de dihidrogen care este denumirea chimică a apei, fundamentul pe care este bazată viață. Un alt exemplu de chimicală este acidul ascorbic prezent pe etichetă multor alimente și suplimente alimentare. Ei bine, acidul ascorbic este denumirea chimică a extrem de răspânditei vitamine C. Practic, ceea ce vreau să spun este că orice mâncare este compusă într-un fel sau altul din chimicale.

Un alt argument pe care unele persoane îl invocă atunci când vine vorba despre a determina dacă un aliment este sănătos sau nesănătos, este nivelul de procesare al respectivului aliment. Într-o prima fază ai crede că ar putea fi o clasificare bună având în vedere că legumele congelate sunt mai puțin dăunătoare decât dulciurile, nu?

Din fericire există și excepții, de exemplu, aș spune că uleiul de floarea soarelui care este, practic, doar presat (înțelegând prin presare un procedeu fizic, de stoarcere, care reprezintă un nivel minim de procesare), este mult mai dăunător ca iaurtul (care este tratat termic, îmbunătățit cu bacterii, de multe ori îi sunt adăugate vitamine și este trecut prin procesul de fermentație, înțelegând prin acestea un nivel mediu spre mare de procesare).

Mai rămâne discuția despre alimente naturale vs alimente sintetice. Un exemplu scurt, Cucuta este o plantă otrăvitoare, naturală, iar antibioticele sunt concepute sintetic în laborator și salvează nenumărate vieți în fiecare zi. În consecință, natural nu înseamnă mai sănătos.

Bun, dar dacă nu putem diferenția un aliment sănătos de unul nesănătos în funcție de chimicale, nivelul de procesare sau dacă este natural sau sintetic, atunci care poate fi soluția?

În primul rând, consider că ar trebui să scăpam de această viziune binară atunci când vine vorba despre alimente. În schimb, ar trebui să privim totul că pe un interval în funcție de aspectul care ne interesează. Aș spune că, în general, am crede ca un aliment este nesănătos atunci când acesta este ineficient din punct de vedere caloric. Ce vreau să spun cu asta? Un aliment ineficient caloric ar fi o prăjitură de ciocolată care are multe calorii pe 100 de grame și este săracă, ineficientă în ceea ce privește conținutul de micronutrienti (vitamine și minerale).

Din punctul meu de vedere, propunerea de mai sus este potrivită doar pentru persoanele care vor să slăbească și să se asigure că nu sunt deficitari în ceea ce privește micronutrientii. Consider că o prăjitură de ciocolată, chiar dacă are multe calorii, este săraca în micronutrienti, nu este activ nesănătoasă.

Adevărul este că exista foarte puține alimente pe care le putem considera activ nesănătoase și cred că aici totul ține de moderație și de auto control. Aș spune că foarte mult ton la conservă poate duce la otrăvire cu metale grele. Aș spune că mai mult de o nucă braziliană pe zi poate duce la intoxicație cu seleniu. Aș spune că prea multă mâncare grasă poate duce la probleme cu inima și cu greutatea. Asta nu înseamnă că alimentele respective sunt nesănătoase, as spune ca sunt consumate în cantități greșite.

O afirmație mai potrivită fiind: ‘Majoritatea alimentelor, procesate sau nu, eficiente caloric sau nu, naturale sau artificiale, pot deveni dăunătoare dacă sunt consumate în exces. Unde exces este o variabila subiectivă în funcție de tipul de aliment și scopul pe care îl are individul.’.

Aș considera mai degrabă nesănătoase alimentele care sunt pline de pesticide, îngrășăminte, hormoni de creștere și antibiotice. Fiecare dintre acestea fiind extrem de dăunătoare, într-un mod activ și evident. Laptele de vacă din comerț, oua de proastă calitate, pieptul de pui și produsele din soia, sunt exemple de alimente care în mod normal nu ar fi dăunătoare, dar cărora le-a fost schimbată această proprietate în urma intervenirii cu unul dintre stimulii artificiali de mai sus.

În consecință, consider că este foarte important să ne educăm în ceea ce privește alimentele pe care le consumăm. Trăim într-o vreme în care avem la dispoziție nenumărate studii care ne pot ajuta să înțelegem că nu toate ideile cu care am crescut sunt neapărat corecte. Că este mai degrabă o chestiune de cantitate și calitate în egală măsură dar și despre faptul că o viziune binară nu este la fel de eficientă ca un interval pe care să punem alimentele în funcție de aspectul specific care ne interesează.

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.